Primavara

A venit primavara! Corpul meu o simte. Au inceput alergiile, nasul infundat, stranuturi toata ziua. Dar se simte doar in corpul meu, nu si in sufletul meu. Mi-e dor sa zambesc cu toata fiinta mea, ca atunci cand aveam 10 ani si ieseam cat mai dezbracata afara, pentru ca era soare. Ca atunci cand mancam prima inghetata pe an, cand prima raza de soare imi mangaia pielea. Mi-e dor de atatea lucruri, dar incerc sa nu privesc trecutul ci sa-mi creez viitorul.
Am renuntat sa mai privesc in viitor, sa planuiesc fiecare pas pe care as vrea sa-l fac, fiecare eveniment care ar trebui sa se intample la un moment dat. Ma rezum la ceea ce este cu adevarat important. De pilda, nunta de argint a parintilor mei si nunta fratelui meu. La astea doua evenimente importante ma pot gandi, chiar este necesar sa o fac, dar nu pot face acelasi lucru si pentru ceea ce se intampla in viata mea.
Am planuit atatea cu un an in urma, iar cand a venit caldura, cand ma gandeam ca mai fericita de atat nu se putea, caci pana si soarele se bucura cu mine, totul s-a naruit. Am simtit cum scena mea mi se darama sub picioare. Cum piedestalul pe care ma asezasem cu grija incepe sa se afunde in intuneric. Mi-am vazut viata cu incetinitorul si timpul s-a oprit in loc pentru o luna de zile. O luna in care nu m-am putut bucura de soare. O luna in care am mers si am gandit precum un robot. N-am fost eu, dar nici acum nu mai sunt ceea ce am fost.
Mi-e dor de primaverile trecute, dar trebuie sa-mi creez alte amintiri in alte primaveri, in care sa fiu realista, nu visatoare!

Singur

Ai crede ca ramanand singur intr-un loc, pentru o intreaga zi, e benefic pentru tine. Uite ca nu e asa! Te poti gandi la ceea ce simti, pentru cine simti si cat de mult conteaza sentimentul respectiv pentru tine, dar mai rau este.
De multe ori mi-am dorit doar sa fiu singura, sa nu na deranjeze nimeni, sa nu ma intrerupa nimeni din conversatia mea cu mine, dar de fiecare data cand se intampla, realizez acelasi lucru. E doar liniste in jurul meu si pustietate in sufletul meu. Parca as fi singura intr-un desert si nimeni nu ar veni sa ma caute. De parca pe nimeni nu ar interesa nimic din ce are legatura cu mine.
Si poate ca e vina mea, caci atunci cand sunt singura, nu accept pe nimeni in jurul meu. De parca mi-ar fi mai bine asa, cu toate ca nu-mi este deloc.
Suna telefonul, dar poate sa sune in continuare, caci nu vreau sa vorbesc. Primesc mesaje la care nu am chef sa raspund si ajung la concluzia ca mi-o fac cu mana mea. Indepartez prieteni, ca mai apoi sa am pretentia sa ma primeasca inapoi intre ei. Cred ca hormonii mei isi cam fac de cap din cand in cand.

Never look back

Si daca am si eu o stare mai nasoala, caci si vremea ma ajuta in privinta asta sau lipsa somnului, nu pot fi inteleasa? Doar zambesc toata ziua. Nu pot fi si eu seara, o data pe luna putin mai intoarsa pe dos?
Obisnuiesti persoanele din jurul tau cu zambete, cu fericire si cu chef de viata, indiferent ce probleme ascunzi in spatele zambetului si in momentul in care esti prea coplesit sa mai zambesti, ti se sparg toate in cap. Nu mi se pare normal sa mi se spuna ca sunt obligata sa zambesc, caci asta sunt eu. Nu! Sunt mult mai mult de atat. Am fost odata numai un zambet, numai fericire, dar asta se intampla in trecut, acum ceva ani, cand nu ma prea interesa nimic, decat sa zambesc si sa fac si pe altii sa se bucure de fericirea mea.
M-am maturizat, cateodata cred ca prea mult, alteori nu mi se pare indeajuns. Sunt constienta ca nu tot ce zboara se mananca si ca pentru a-ti atinge obiectivele, trebuie sa te zbati si sa muncesti mult.
Trecutul e frumos si parca mi-ar da o lacrima cand privesc inapoi, dar nu el e prioritatea mea!

My love

Pernuta si ursuletul sunt singurele "persoane" in fata carora imi deschid sufletul in intregime. Sunt singurele care ma asculra si nu ma judeca. Perna imi sustine capul in fiecare noapte, iar ursuletul sta la mine in brate de fiecare data cand ma simt obosita si coplesita de tot ceea ce se intampla in jurul meu. Se mai intampla sa il pierd pe ursulica in timpul somnului, dar cand ma trezesc, il caut pe langa mine si il strang la piep.
Cum as putea spune tot ceea ce simt altcuiva? Mai ales ca unii te judeca pentu ceea ce simti sau gandesti, iar pe altii nu ii intereseaza de viata ta.

Liniste

Cateodata ascult linistea, poate are ea sa-mi spuna ceva. Unde am gresit, ce am spus nelalocul lui.
Cateodata privirile celorlati parca sunt acuzatoare, atitudinea lor fata de mine, asemeni.
Cateodata imi vine sa ma asez intr-un colt, ca un copil pedepsit, cu capul in jos, asumandu-mi vina.
Cateodata gandesc prea mult. Ce-am facut, ce-ar fi trebuit sa fac, ce as fi putut sa fac sa schimb ceva.
Imi trebuie liniste. Dar nu, nu doar liniste, caci si ea, cateodata, este acuzatoare. Imi trebuie muzica doar. Muzica si singuratate, sa imi pun ordine in ganduri, sa imi organizez prioritatile.
Cateodata e prea multa galagie si alte dati, e mult prea multa liniste.
Cateodata ... am nevoie de un echilibru.

Incotro

Incotro ne indreptam? In fata noastra sunt multe usi, am vrea sa le deschidem pe toate odata, sa vedem ce ne asteapta, dar nu se poate. Unde sa calc? Unde sa privesc? Timpul decide ce o sa se intample si incep sa ma impac cu ideea asta!

Amintiri

Am avut ocazia sa imi amintesc gandurile si sentimentele de acum ceva ani, sa imi dau seama ce gandeam si cum ma influenta iubirea pe atunci. Am realizat ca am fost foarte naiva si ca nu m-am schimbat foarte mult.
Am avut parte de o iubire frumoasa, dar totusi coplesitoare. O iubire sincera si care s-a dovedit a fi eterna. Inca imi mai zboara gandul la ce a fost, inca imi mai este dor de copilul din interiorul meu care zambea tot timpul si care nu avea alta grija in afara temelor si scolii.
Nu regret nimic din ceea ce am facut sau am spus, as fi ipocrita sa o fac. Am realizat pe parcursul anilor ca asa iubire o ai o singura data in viata, atunci cand esti mic si naiv si cand totul ti se pare usor, fara griji, fara stresul cu banii. Mi-e dor de o dragoste asa, dar oricat de frumos ar fi fost, nu cred ca as vrea sa ma intorc la cine eram odata.
Am crescut, m-am maturizat si am realizat ca luam totul ca pe o joaca, visam la printi si printese si credeam ca pot avea lumea intreaga doar daca as pocni din degete. Acum mi-am dat seama ca nu se putea intampla asta.
Nimic nu poate fi etern, nici macar iubirea nu este. La un moment dat totul se schimba, incepand cu mine si el, noi, un cuvant simplu si scurt. Usor de spus, e adevarat, dar dureros cand realizezi ca il spui degeaba sau cand esti singurul/singura care crede in puterea lui.
Traim din amintiri, ne hranim cu ele tot timpul, asa ca eu nu o sa renunt niciodata la ele. Inveti din greseli, asa ar trebui, de ce n-ai invata si din amintiri, placute sau mai putin placute, ele ne invata cum sa zambim sau sa ne intristam atunci cand auzim o melodie care ne-a fost preferata la un moment dat al existentei noastre.

It's not so easy !

E usor sa spui ca o sa treci peste toate, ca nu te mai doare nimic, ca totul a fost odata, dar in fiecare seara, cand te pui in pat, dai peste acelasi sentiment de singuratate, acelasi suspin.
Te gandesti la tot ce a fost si la ce ar fi putut fi. Daca mai era aici? Sa te tina in brate, sa te priveasca in ochi si sa iti spuna cat de mult te iubeste, oare ai mai crede asta?
Cat de usor este sa spui cuvintele astea, doar doua cuvinte cantaresc mai mult decat orice altceva in sufletul nostru si ne doboara instantantaneu un momentul in care sunt spuse doar de dragul de a le spune.
Daca el te iubeste, daca tu il iubesti, de ce dormiti fiecare la el acasa? De ce nu vorbiti, de ce nu mai sunteti unul pentru altul asa cum v-ati promis?
Iubirea n-are limita, dar nici frica, frica de o relatie care devenea din ce in ce mai serioasa. Dragostea a durat atata timp cat totul era simplu si a inceput sa se amestece cu frica pe masura ce totul se complica, pe masura ce totul incepea sa aiba un contur mai clar.
Asa a fost sa fie, iti spui. Tot raul spre bine. Totul se intampla cu un motiv. Inca astept binele din tot raul asta.

Credeam, visam

Gândeam, odată, că lumea este doar a mea
Credeam că nimeni nu mă va judeca
Priveam cu seninătate spre cer
Căutând, pentru sufletul meu, un simbol
Dar am crescut,
Nimic nu mai e de văzut
Decât lumea şi cât este ea de rea.
Aş vrea să mai am vârsta aceea
Să visez cu ochii deschişi
La prinţi, prinţese şi cai albi
La castelul în care voi locui ...
Rămâi uimit când priveşti în trecut
Şi vezi că te-ai schimbat, prin câte ai trecut
Fără regrete, e ceea ce-mi spun mereu
Dar câteodată să te abţii este greu ...

So .. I'm back

I'm back, dar parcă nu mai ştiu să scriu. Am abandonat blog-ul pentru ce? Don't ask me, cause I don't know. Nici altora nu le pot pune o aşa întrebare.

Cam greu să o iau din loc cu un post interesant. Oare despre ce aş putea scrie? Ce e aşa important şi merită menţionat? Staţi că ştiu. Tocmai ce am citit ceva pe net.

Titlu mare şi frumos : "Fiecare euro pe care o companie de stat îl pierde e acoperit din buzunarele românilor"

Asta e ceva de genul, hai dragii noştri, veniţi să ne plătiţi greşelile. Sau poate: Noi pierdem bani că nu ştim să facem afaceri şi voi ne plătiţi datoriile. De ce să învăţăm să câştigăm banii de pe urma afacerilor noastre? Căci oricum, idioţii plătesc ceea ce noi pierdem, nu buzunarele noastre.

Şi uite în ce ţară trăim. Şi se mai întreabă ai mei de ce vreau să dispar din peisaj. Uite de asta mamă şi tată, că m-am săturat de porcăriile statului român.

Şi totuşi, urăsc politica şi economia şi tot ce e în legatură cu astea două. De ce iar dezbat subiecte care îmi displac?

Revenim la prima propoziţie, nu mai ştiu "să scriu"...

Let's talk

Hai să vorbim despre conducerea ţării şi despre inundaţii. Cică se construiesc diguri provizorii ( le spun provizorii căci la anul nu vor mai fi în acelaşi loc ), lucru ce putea fi rezolvat acum ceva timp, timpul acesta însemnând ceva ani buni. Câţi oameni trebuie să mai moară sau să-şi piardă munca de o viaţă pentru a se lua măsuri ? Acum e criză, nu mai "ie" bani pentru a opri inundaţiile, dar acum 2 ani ? Acum 3, 4, 5 ani nu erau inundaţii ? S-a făcut ceva atunci ? S-au înălţat digurile ? I-a durut fix în fund ( scuzaţi expresia, dar merită folosită ) de oameni. Mai nou, Dan Diaconescu ajută Romania. Mai contează de ce ajută ? important este că pe el îl interesează. Băsescu face promisiuni, dar se va ţine de ele ? Sinistraţii ce se vor face fără casă ? Munca lor de o viaţă ? Tot Băsescu le va promite case ?
Sunt atâţia oameni în România ce au bani cu care efectiv nu au ce face, dar pe care nu îi doare de sinistraţi. Oameni fără suflet, care ar fi putut face mult bine unor oameni ce nu mai au decât hainele de pe ei.
Câţi nervi îţi pot face unii şi ce mă doare cel mai rău, este că nu am cum să-i ajut pe acei oameni ... iar cei ce pot face asta, nu vor !

Ce manichiura se poarta in 2010?

2010 pare sa mentina trend-ul nude in materie de manichiura. Unghiile simple, in nuante de gri si roz sunt propuse de cei de la Chanel si Dior. OPI si Givenchy mizeaza in aceasta primavara pe lacuri de unghii in culori electrizante. Nuantele propuse pentru manichiura anului 2010, nu sunt nici pe departe atat de specatuloase pe cat m-as fi asteptat, iar daca ai un buget redus le vei regasi cu siguranta si in variante mai ieftine de oja.

Unghii gri, roz si oranj de la Chanel

Pentru primavara anului trecut, Chanel lansa o nuanta inedita: Vendetta, o combinatie de albastru metalizat si violet, anuntand un an plin de surprize in manichiura.Nu la fel vor sta lucrurile si in 2010, colectia de make up Chanel, primavara 2010, cuprinzand trei nuante noi deloc inedite. Cele trei nuante de lacuri de unghii Chanel, la moda in 2010, vor fi disponibile incepand cu luna ianuarie 2010 si vor costa aproximativ 23 de dolari.

Cea mai surprinzatoare nuanta este de departe Particuliere, un gri cu tonuri de maro, pe care cei de la Chanel il propun pentru primavara 2010 si pe care l-au prezentat cu ocazia lansarii colectiei pret-a-porter primavara vara 2010. Nuanta este interesanta insa se va regasi cu siguranta si in variante de oje mult mai ieftine. Nuanta propusa de Chanel e cremoasa si devine opaca aplicata in doua straturi. Un review interesant si complet puteti citi aici.

O alta nuanta este Tendresse, un roz neutru, baby pink. Este o nuanta care imi place, dar nu ma surprinde si pe care cu un efort de imaginatie o voi regasi si in alte variante mult mai ieftine. De altfel, daca stau bine sa ma gandesc e foarte posibil sa am ceva asemenator acasa. Oja Chanel in nuanta Tandresse, arata foarte bine aplicata in trei straturi, potrivit Temptalia

Cea de a treia nuanta propusa de Chanel pentru o manichiura la moda in 2010 este Inattendu, un bej cald, cu tente de oranj, foarte porivit pentru trend-ul nude ce s-a manifestat in manichiura si in 2009. Iata cum arata Inattendu pe unghii, aplicata in doua straturi.

Dior propune unghii gri si roz

Casa Dior a inclus in colectia de make up primavara 2009 doua noi nuante de lac de unghii: Rose Ballet si Gris Perle. Rose Ballet este destul de apropiat de Tendresse de la Chanel. Nuanta de gri propusa de Dior este mai metalizata si mai rece decat cea de la Chanel. Asa ca daca te-a atras trend-ul "unghii in nuante metalice" din toamna iarna 2009, il poti pune in practica si in 2010.

Givenchy propune unghii mov

OPI se inspira din Alice in Tara Minunilor

Este un privilegiu sa putem cumpara OPI si in Romania. OPI este cosnidera numarul unu in materie de lacuri de unghii. Pentru inceputul lui 2010, cei de la OPI propun o colectie tematica, insiprata din lumea Disney. Colectia poarta titlul "Alice in Wonderland" (Alice in Tara Minunilor), fiind un tribuit al lansarii pelciulei Disney cu acelasi nume.

Colectia cuprinde nuante de oja stralucitoare, cu mult sclipici, o combinatie de nuante electrizante. Titlurile alese pentru lacurile de unghii sunt la fel de surprinzatoare ca cele cuc are OPI ne-a obisnuit deja: "Off with her Red". "Absolutely Alice", "Mad as a Hatter" si "Tahnks So Muchness". Nu cred ca o astfel de colectie va fi disponibila prea curand si in Romania, insa daca esti fana a unghiilor in culori electrizante sau doresti sa iti completezi outfit-ul de club, te invit sa te inspiri din povestea lui Alice in Tara Minunilor.

Colectia oficiala a OPI ce da trend-ul in manichiura din 2010 este inspirata de Hong Kong.

Ce ochelari de soare se poarta?

Ochelarii de soare sunt un accesoriu must have indiferent de sezon - pentru ca primul lor rol e acela de a ne proteja ochii de lumina prea puternica, de razele UV. Insa de aici pana la rolul lor estetic, e cale lunga. Ochelarii de soare pot intregi un outfit, ii pot da un pus de eleganta sau acel ceva ce iti atrage privirea.
De cativa ani a revenit moda ochelarilor mari, supradimensionati, care iti acopera aproape jumatate din fata. Anul acesta ochelarii de soare au un aer retro, vintage - forma lor aminteste de anii 1950 - 1970. Ramele sunt mari, in general ovale sau rotunde, colorate. Lentilele mari sunt binevenite pentru ca nu protejeaza doar ochii ci si pielea din jurul ochiului - facem mai putine riduri daca purtam ochealri de soare si nu ne incuntam.
Daca nu iti plac ramele mari si simple, in magazine gasesti si ochelari cu tot felul de ornamente - de la cristale Swarovsky incrustate in rame, pana la mici bijuterii care atarna de bratele ochelarului.
Ce fel de ochelari de soare poarta vedetele?Evident ca se inscriu in tipare: ochelari mari, cu rame vizibile, eventual colorate.

Mă simt ca ...

O navă pierdută pe mare, fără un ţărm în jurul meu sau în zare. Fără o plajă de care să mă ancorez. Plutesc, uşor, spre nicăieri sperând să fiu văzută ...

Şi cică ..

E uşor să te plângi, să spui că nu ai, când de fapt ar trebui să te mulţumeşti, că totuşi ai mai mult ca alţii.

Somn uşor ...

Time for music !

If you hold my hand, I will take you away ...

Viaţa anterioară

Povestea vietii tale anterioare: Se pare ca ai fost barbat in viata anterioara.

Te-ai nascut si ai trait undeva prin Turcia in jurul anului 1625.

Ocupatia ta a fost aceea de Fermier, Agricultor, Croitor sau Potcovar.

Ce fel de om ai fost in viata anterioara:

Ti-a placut foarte mult sa calatoresti si sa investighezi. S-ar putea sa fi fost detectiv sau spion. Si in viata aceasta manifesti o mare curiozitate fata de necunoscut.

Ce trebuie sa faci in aceasta viata:

Lectia ta este aceea de a-i proteja pe cei neajutorati, ca de pilda copii cu probleme sau animale. Vei invata ca oferind dragoste este mai mult decat un dar divin.

Conform clopotel.ro :

Ai fost o dansatoare roscata. Ai trait in Tibet si ai murit pentru ca ai fost ingropata de vie.

Conform femei+moderne.ro :

Ai fost un personaj de seama
Cuvantul tau atarna greu oriunde te-ai afla: acasa, la munca sau pe strada, cand esti cu prietenii. Pari pretioasa si sofisticata si nu te simti bine daca, cel putin o data pe luna, nu achizitionezi un lucru extravagant.

Momente

Sunt momente în care pur şi simplu urăsc singurătate, dar în momentul în care am pe cineva lângă mine, mi-aş dori să fiu singură. Nu ştiu ce vreau şi poate că nici nu mă interesează prea mult acest aspect. Dar în continuare ce fac ? Spre ce mă îndrept ? Nu ştiu ce cale urmez şi nici ce cale voi urma de acum înainte. Trăiesc în prezent şi aştept viitorul cu nerăbdare, pentru că nu ştiu ce mă aşteaptă. Poate fi ceva frumos, surprize plăcute, dar în cazul în care nu mă aşteaptă ceva bun, mai bine să nu ştiu.

De obicei, când ceva rău ni se întâmplă, spunem ceva de genul : "Dacă aş fi ştiut, poate aş fi reuşit să schimb ceva ! " Dar sinceră să fiu, nu cred că am fi schimbat ceva, că am fi încercat să evităm ceea ce urma să se întâmple. Astea sunt doar vorbe aruncate, pentru a nu ne învinovăţi de ceea ce s-a întâmplat.

Am rămas în pană de cuvinte ! O sa revin când o să reuşesc să-mi adun cuvintele de pe jos, sunt căzute pe sub birou. Până atunci, nu uitaţi să trăiţi în prezent, nu în viitor sau, mai rău, în trecut !

Why should we break up if we keep making up?