A venit căldura ! Aşa şi ? Cu ce mă încălzeşte pe mine ? Super, ieşim la plimbare ! Eu cu cine ? M-am întristat aşa rău în ultimele 2 săptămâni încât am ajuns să mă întreb ce rol am eu pe planeta asta ! Unde trebuie să ajung, cum ajung acolo şi de ce aş face asta ? Pentru ce mă zbat atât ? De ce încerc să fac totul să fie bine pentru toată lumea când pentru mine nu este ? Sunt deja prea multe întrebări fără răspuns ! Mai are rost să mai pun una ? Va răspunde cineva oare la ele ? Nu! Tot eu va trebui să gasesc răspunsurile la fel cum am reuşit să-mi pun întrebările ! Mă uit în fiecare zi în oglindă şi-mi spun "Astăzi este o nouă zi, o să fie ok totul !" şi culmea este că ajung să cred că nicio zi nu este mai specială decât alta ! Sunt toate la fel. Încep ziua cu un zâmbet fals pe buze şi o termin cu un zâmbet trist ! Sunt la fel de tristă ca şi ultima dată când am scris ...
De ce lacrimile nu se pot vinde ? Indiferent cât de scumpe sau ieftine ar fi, multă lume s-ar îmbogăţii ! Şi de ce tristeţea trebuie să doară atât de tare ? Dar de ce ne rănim unii pe alţii ? Şi de ce trebuie să fie atât de complicat ? Ce viaţă tristă ! Şi de ce nu pot să iau durerea celor dragi ? Să-i văd fericiţi, zâmbind tot timpul, fără să se simtă dezamăgiţi ! Urăsc atunci când se întâmplă asta ! De ce simţim un asemenea sentiment ? Ură ! Cât de urât este semtimentul ăsta şi câtă tristeţe aduce ! Şi atunci când iubeşti de ce eşti trist câteodată ? De ce simţi că ţi-e dor ? Dorul acela atât de dulce, dar şi amar ! Sunt o tristă ...
Cât de ipocrit poţi fi oare ? Întrebare retorică. Sunt nervoasă, foarte nervoasă ! De ce, sinceră să fiu nu ştiu, dar cât de ipocrit poţi fi câteodată ?
La timpul potrivit, în momentul potrivit. Cică, dar aşa să fie ? Şi oare, ce va fi de acum înainte ? Şi oare de ce aberez ? E ora 1:20 AM ! Tulai, ce caut trează la ora asta ? Dar de ce aş dormi ? Şi totuşi eu vreau ceva, sau poate pe cineva ? Câte întrebări şi totuşi de ce râd ? Ascult aceeaşi melodie de câteva ore bune. Cred că am luat-o razna ! Sau sigur am luat-o ? Sigur Oana ştie ! Trebuie să o întreb, dar asta mâine la muncă. Ce tristă e ea, să se ducă de dimineaţă la muncă. Dar cred că eu sunt şi mai tristă, că mă duc de la 12, dar stau până la 19 şi e vineri seara. Oricum nu cred că îmi făceam vreun plan prea important pentru mâine, aşa că mai bine dorm eu mai mult ca ea. Ups, nu mâine, azi deja ! Tulaaaai, cât de repede a trecut timpul. E 1:29, supeeer. Şi încă gândesc la ceea ce o să scriu mai departe. Culmea, nu-mi trece nimic prin cap. Adelinu mă trimite la somn. Câtă tristeţe. Hua Adelinu că fuge la somn. Asta este, mă duc şi eu. Somn uşor şi vise plăcute !
Poveste lor a început într-o zi frumoasă de vară ( De ce oare toate încep într-o zi frumoasă de vară ? ). Poveste care s-a terminat parcă mai repede decât a început. E trist când ajungi să ai încredere numai în cel care îţi spune că te iubeşte. Mai apoi afli că nu te iubea, sau cel puţin asta denotă din toate acţiunile întreprinse de el. Oricum, a început atunci şi s-a terminat undeva în mijlocul primăverii după 3 ani. Wow cât timp ! Cum poţi avea atâta timp încredere într-o persoană ? Dar apoi cum poţi trece peste ? E greu să te uiţi în jurul tău şi să vezi atâta lume. Atâta lume care îţi vrea binele ... sau poate răul ? În cine mai poţi avea încredere ? La suferinţa ei au fost mai mulţi factori care au contribuit. O bună prietenă .. trist, nu ? Cât de bună era ? Sau este ? Sau poate nu mai este deloc .. Nu are nicio relevanţă, cum am spus întotdeauna, totul se iartă, nimic nu se uită. Mai apoi mai apare încă una, aşa-zisă prietenă şi ea şi apoi încă una şi încă una. Oare ce criterii în a alege prietenii avea ? Îmi vine să râd, oare de ce nu poţi fi prieten cu cineva doar pentru a ajuta ? De ce mereu aşa-zisu prieten trebuie să urmărească ceva ? Foarte haios este că ea nu a scăpat de asemenea prieteni. O urmăresc din umbră, fiecare urmă pe care o lasă ea, este adulmecată de ei, de ele .. Cumplit când te gândeşti că ai vrut să nu ieşi niciodată din anonimat, că ai vrut să nu atragi atenţia asupra ta, iar acum parcă eşti înconjurat de crocodili, într-o mlaştină. Şi totuşi, ea nu poate spune că vrea ceva ? Nu, niciodată. Consideră că nu merită destul de mult un lucru, că tot ceea ce vrea de fapt e al altei persoane. Şi totuşi, dacă nimeni nu-i lasă şi ei, ea de ce să lase altcuiva ? E tristă, dar zâmbeşte mereu, oare cum reuşeşte ? Ar vrea să iasă să se plimbe, dar e bine în casă, la căldură, cu muzica încântându-i auzul. Ce-i drept, muzica e singurul ei prieten, singura care o ascultă, sau cel puţin, care nu comentează niciodată. E tristă ...
Ce am păţit? Ce a păţit restul lumii? Parcă Pământul se învârte în gol. Se învârte pentru a face şi el ceva, să zicem benefic pentru omenire. Măcar de s-ar opri în loc. Să rămân acum, aici, aşa .. Să nu se mai schimbe nimic, decât dacă e spre bine, să fie totul aşa cum mi-aş fi dorit. Şi totuşi nu se poate opri timpul în loc, nu se poate opri Pământul din rotaţia lui, nu se poate nimic din ceea ce vreau eu. De ce ? Vorbeam cu anumite persoane, azi, ieri şi m-au făcut să mă simt mai bine, spunându-mi că pot face orice, doar să gândesc cât mai pozitiv şi să fiu mai optimistă decât am fost până în prezent. Am obosit să mai fac asta, am obosit să mai lupt, parcă împotriva mea. Nimic nu-mi mai convine, nimic nu-mi mai place. Ceea ce vreau nu e destul de bun şi culmea e că nici ceea ce nu vreau nu e destul de bun. Prea multe pretenţii pentru mine. What happened ? E târziu ... Sunt obosită ... MI-e dor de mine ...
Câteodată îmi mai aduc aminte de tine, destul de rar, dar când se întâmplă mă ia dorul. Dorul de ceea ce a fost mai frumos, de ceea ce am făcut cu tine şi de locurile unde am fost cu tine. De ce încă mă bântuie amintirea ta ? De ce trebuie să trăiesc în trecut, cel puţin o mică parte din mine încă o face. Ai greşit, dar am greşit şi eu. M-ai schimbat enorm, într-o fiinţă pe care o displac şi eu câteodată. Mi-e greu să mă mai apropii de cineva câteodată. Mi-e greu să mai aflu ce vreau de la mine, de la viaţă sau chiar de la alţii. Îmi pare bine că te-am cunoscut şi îmi pare rău că s-a terminat aşa. Mă doare amintirea ta, dar în acelaşi timp mă face mai puternică. Am trecut peste tot de mult timp, dar ceva încă mă urmăreşte. M-ai învăţat să iubesc, să urăsc, să iert, iar de fiecare dată când fac unul dintre aceste lucruri, îmi aduc aminte de tine, căci tu mi-ai arătat cum se face. Mi-e greu să mai iert, iar asta nu-mi place. Mi-e greu să mai iubesc, iar asta mă face să mă închid într-o lume nevăzută de nimeni şi să uit că sunt o persoană care încă poate fi iubită. Mi-e atât de uşor să urăsc, ah şi ce urăsc asta ! Nu te urăsc, dar nici nu te iubesc, pur şi simplu îmi eşti indiferent. Nu ai crezut niciodată că pot deveni o aşa "scorpie" cum spuneai tu odată, dar uite-mă ! Asta sunt, asta am devenit şi totul din cauza ta. Sau poate e vina mea, că am iertat ? Că te-am iertat atunci când ştiam oricum că o să o faci iar ? Am vrut să încerc, simţeam că pot face ceva să schimb totul, dar mai mult rău mi-am făcut. Tu oare ai uitat ? Eu nu şi nici nu o să o fac. Amintirea ta mă întăreşte, mă face să cred că pot trece peste orice, din nou, cu zâmbetul pe buze. Am tot încercat să o iau de la capăt, dar până acum nu am găsit persoana potrivită. Câteodată urăsc cerul şi toate stelele din cauza ta. Acel cer pe care odată îl iubeam enorm. Acel cer care mă asculta când aveam nevoie să vorbesc cu cineva. Parcă toată natura mi-a întors spatele din cauza ta. Până şi florile mă privesc cu ură, sau cel puţin asta simt eu. Nu mai sunt demnă de nimic ? Chiar atât de "scorpie" sunt ? Şi oare de ce încă zâmbesc ? Mă uit în fiecare zi în oglindă şi îmi spun de fiecare dată: "De ce zâmbeşti? Oricum nu observă nimeni. De ce încă mai suferi, doar a trecut atâta timp. De ce ai fost proastă ? De ce ai crezut ? ", după care zâmbesc şi merg mai departe cu o lacrimă în ochi care stă să cadă. Nu cred că vei citi vreodată rândurile astea, dar dacă o vei face, te rog nu da niciun semn de viaţă. Nu suna, nu veni, nu te gândi la mine, că voi ştii şi te voi urî din ce în ce mai mult. Încep o nouă viaţă, fără tine în ea, o viaţă mai fericită şi mult mai plină de zâmbete. Aici te las pe tine, îţi spun "La revedere!" şi sper să nu ne mai vedem !
Câteodată e prea greu să mai ajungi unde vrei Câteodată e prea mult de alergat spre cer Câteodată e prea frig să mai poţi ieşi Şi stai închis în ceea ce numeşti lumea ta Şi ai închis uşa pentru a nu mai intra nimeni Nimeni să te iubească, nimeni să te urască Eşti singur, iar singurătatea e din ce in ce mai rece Câteodată te întrebi dacă e bine Câteodată încerci să alergi către lumină Câteodată e prea greu şi stai şi aştepţi Dar nu vine nimeni după tine Ai rămas iar singur, în lumea ta Ridică-te în picioare ! Ia-ţi inima în dinţi şi ieşi ! Ieşi din întunericul ce te înhaţă Ca un leu ce aştepta în tufişuri ! Acceptă binele, dar acceptă şi răul ! Fii tu şi restul lumii, nu doar tu ! Câteodată te poţi retrage în vizuina ta Dar nu acum, nu când ai o viaţă înainte Acum doar ieşi !
Și am ajuns și aici, în 2010. Doamne, ce an ! Parcă mai ieri era anul 2000. Sunt 10 ani de atunci, 10 ani în care s-au întâmplat multe. Am râs, dar am și plâns. Și numai Dumnezeu știe cât. Mi-e dor de copilărie, de zilele în care mă duceam doar la școală, ajungeam acasă, îmi făceam temele și ieșeam cu prietenii, colegii. Acum totul pare atât de complicat, atât de greu de înțeles, dar noi ne facem viața așa grea, cu mâna noastră. De ce ne complicăm atât să ne iasă ceva bine, când putem să spunem direct ce vrem și să suportăm consecințele? Oricum nu ai nimic de pierdut, ori rămâi cu ce aveai și înainte, ori câștigi. Dar nu, noi trebuie să pierdem timpul, dar timpul nu se cumpără, nu este din belșug. El doar vine și pleacă !!! Și se duce mai repede decât a venit. Și ne lasă cu amintirile și cu regretele că nu am făcut sau spus ceva atunci când trebuia. Promit ca în noul an să fiu și mai optimistă, să încerc și mai mult decât înainte să obțin ceea ce vreau, dar mai ales, să spun lucrurilor pe nume și să cer exact ce vreau, nu să ocolesc subiectul în speranța că cineva o să înțeleagă. M-am schimbat mult în ultimii ani, dar o să mă schimb și mai mult anul asta, sau cel puțin, începând cu anul 2010. Încep o nouă viață, încerc să gândesc mai mult înainte de a face sau spune ceva. Dar, o să fiu aceeași, cu același suflet, în același corp. O să păstrez același zâmbet pe care îl iubesc prietenii și familia mea și o să cuceresc pe toată lumea cu aceeași privire blândă și, pot spune, simpatică, vorba unui prieten.
E atât de simplu să vrei și să spui că o să obții ceea ce vrei, dar până ajungi unde ți-ai propus, te plictisești și renunți. E atât de simplu să pleci și să încerci să uiți de tot, dar la un moment dat ți se face dor și te întorci în același punct de unde ai plecat. E foarte greu să uiți prin ceea ce ai trecut o dată, dar în același timp te întărește și te face să mergi mai departe. De ce să fim noi, când oricum nu ne place nimeni? De ce încercăm din răsputeri să ne facem plăcuți de toată lumea? Unde încerci să ajungi zâmbind tot timpul ? Și totuși de ce e atât de greu să zâmbești? Atâta tristețe și totuși mergi mai departe ...
De parcă nu ar fi de ajuns că urli, că plângi, că disperi în tăcut De parcă tot ceea ce faci, niciodată nu va fi prea bine De parcă tot ceea ce gandești, se întoarce împotriva ta De parcă ... nu mai știi ce să scrii
Și totuși scrii și te gîndești că va fi iar bine ... pentru tine ...
Si s`a mai dus un an din viata mea ! Si uite asa se duc toti la un moment dat, dar ceea ce conteaza cel mai mult, sunt amintirile pe care le avem in minte si suflet si pe care le purtam cu noi mereu !
Voi fi mereu aici pentru tine, voi fi tot ceea ce vrei, doar să mă vrei. Ascultă-mi şoaptele ce te caută pe tine, ascultă-mi inima cum bate din ce in ce mai tare. Visez doar alături de tine şi alerg spre sufletul tău indiferent de obstacole. Nimic nu m-a oprit vreodată să obţin ce mi-am dorit, dar de data asta eu sunt cea care mă opreşte să mai obţin ceva. Nu vreau să te am pentru că vreau, ci doar pentru că vrei tu. Ascultă cum pică o lacrima pe geamul ce ne desparte şi încearcă să ajungi aici unde sunt eu. Te aştept, dar nu te chem ! Ascultă în jurul tău şi mă vei găsi curând. Nu întârzia, s-ar putea să fie prea târziu ...
E iubirea ce o aşteptai o dată, E căldura ce vroiai să o simţi E parfumul ce vroiai să-l miroşi o noapte E sunetul ce vroiai să-l auzi Te-ai plictisit prea repede să mai aştepţi Te-ai plictisit să vrei, să iţi doreşti Acum când le ai, nu le mai vrei Şi-aştepţi să găseşti altceva E tot ce ţi-ai dorit o dată Şi tot ce nu mai vrei să ai E aşa cum ţi-ai dorit mereu Dar nu cum îţi doreşti şi-acum Aşteptarea nu o să ia niciodată sfârşit Şi ai să vrei mereu ceva Ceva ce nu o să poţi avea Iar când vei avea ce ai vrut cândva, Vei vrea mereu şi altceva
Mi-e dor de zilele în care nu mă înteresa ce se VA întâmpla, ci doar ce fac în momentul respectiv! Mi-e dor de zilele în care eram doar noi două, stând în pat, uitându-ne la TV, vorbind de băieţi, dar fără să ne intereseze prea mult! Mi-e dor de zilele în care nimic nu conta pentru mine, decât să-mi trăiesc clipa! Mi-e dor de tot ce am avut şi ştiu că nu mai pot avea! Atât de dor încât nu mă mai gândesc la ceea ce am acum şi la faptul că o sa-mi fie dor la un moment dat! Mereu o să-mi fie dor de câte ceva, de cineva, dar până la urmă, hai să trăim clipa, hai să fim noi şi atât! Şi totuşi, mie chiar mi-e dor de clipele pe care le pierdeam prin parcuri! Mai ştii când am fost ultima dată într-un parc? Doar noi două? Eu am uitat ... Ne-am schimbat din cauza muncii, facultăţii, dar de ce să dăm vina pe ele şi nu pe noi? Că am uitat pur şi simplu de noi ...
Vom fi împreună mereu, trecând peste orice, ajutându-ne una pe alta, dar vom mai fi doar noi, vreodată? ...
... Că tot ceea ce contează e să faci ce gândeşti. Crede că ai ceva de spus şi nu te sfii să spui. Încearcă să ai mai mult tupeu şi să poţi spune lucrurilor pe nume, în orice domeniu. Fii tu şi nu altcineva, fii ceea ce vrei şi asta te va ajuta în ceea ce-ţi propui ...
Încă aştepţi un răsărit de soare, încă te pierzi în cuvintele tale, dar e uşor să spui că vrei, e uşor şi ţi se va da. Cândva îţi vei aminti vorbele mele, spunându-ţi că toata lumea e a ta, numai să vrei să o revendici, să spui doar : Pot ajunge unde vreau şi vreau să ajung unde pot. Încearcă şi-ai să vezi, şi-ai să crezi de-atunci că totul e posibil. Încearcă să fii tu şi nimic mai mult, să ajungi unde vrei pentru tine şi nu pentru altul, să fii ceea ce ţi-ai dorit mereu şi-atunci o să poţi zâmbi doar pentru tine şi doar pentru ca aşa e bine şi frumos ...
De ce ? Pentru că poate ! Cum ? Aşa ! Aş alerga spre ... nicăieri ! Aş urla cât mai tare la ... nimic ! Închid ochii doar pentru ca trebuie să-i şi deschid ! Adorm doar pentru că apoi trebuie să mă trezesc ! Stau în două picioare pentru că trebuie să le obosesc şi să mă aşez ! Vorbesc doar pentru a nu-mi pierde vocea ! Respir pentru că altfel aş muri ...
Pot să mă opresc din alergat, urlat, clipit, dormit, vorbit ? Dar de fapt, pot să mă opresc din respirat ? ...
Şi iar mi-e dor de o îmbrăţişare, de o cruntă aşteptare ca în final să vii. Şi doare că ştiu că nu mai eşti aici, iar fiecare minut din noapte mi-aş dori să treacă fără vreo urmă, dar în zadar. Am fost şi sunt mai mult decât pot, dar sunt prea mult, sau poate prea puţin pentru tine. Voi fi în continuare doar ce pot, pentru a ta iubire. Laşi în spate urmele paşilor tăi, iar eu nu mai pot călca peste ele pentru că doare prea tare. Aş vrea să uit, de-ai şti cât îmi doresc să iei cu tine şi amintirea ta. De data asta ai plecat pentru totdeauna, iar eu nu te mai aştept. Pentru ultima oară am călcat pe urmele tale, iar pentru ultima oară îţi spun că te iubesc ... Cum iubeşte orbul raza de lumină ...
ORITSE: Damn The Doctors just finished telling me there’s no time Losing you could be the end of me and that I Should do the things that I wanna do how could I Without you without you ooh ooh
ASTON: Cos you’re the only one I let in Tell me how to stop this feeling spreading I’m hoping somehow that you know ooh ooh
ALL: Lets just get back together We should’ve never broke up They’re telling me That my heart wont beat again We should have stayed together Cos when you left me it stopped They’re telling me That my heart wont beat again Wont beat again Its killing me
MARVIN: If I died Yeah would you come to my funeral would you cry Would you feel some regret that we didn’t try Or would you fall apart the same as I
ASTON: And would it always haunt you baby That you missed your chance to save me Cos you know its not too late
ALL: Lets just get back together We should have never broke up They’re telling me That my heart wont beat again We should have stayed together Cos when you left me it stopped They’re telling me That my heart wont beat again Wont beat again Its killing me
JB: I need you back in my arms I need love CPR Cos its getting so cold ooh I need you back again Or else Ill never mend And girl if I go I go I go I go
ALL: Lets just get back together We should have never broke up They’re telling me That my heart wont beat again We should have stayed together Cos when you left me it stopped They’re telling me That my heart wont beat again Wont beat again Its killing me
Şi iar te-ai aruncat într-o lume unde nu ştiai pe nimeni, iar tot sufletul tău a fost sfâşiat de acel Făt-Frumos ce ţi-a apărut în cale atunci când aveai mare nevoie de el. Stai liniştită iubita mea, totul va fi bine, iar el va plăti pentru asta. Am eu grijă de tine, doar dormi şi visează la stele ...
Adorm usor cu gandul la tine Iar tot ceea ce mai conteaza Este sa ne fie cat mai bine Iubim sa vorbim, Sa pierdem timpul impreuna Sa fim doar noi doi Plecati poate undeva pe Luna Unde nimeni sa nu ne vada Unde nimeni sa nu ne gaseasca Doar noi, intr`o lume numai a noastra Stelele ne lumineaza zambetul Iar Luna da stralucire privirii Ochii sunt tristi cand nu te vad Iar buzele tanjesc dupa un sarut Imbratisarea ta imi lipseste noaptea Si surasul tau imi apare in minte Si iar adorm usor cu gandul la tine La ziua cand ne vom revedea ..
Şi totuşi e bine ce fac ? Ce gândesc ? Şi dacă nu e bine nu mai contează aşa mult. Pot risca, nu? De ce nu ? O fi bine, nu o fi bine, nu mai contează. Tot ce poate conta este ceea ce simt, ceea ce mă îndeamnă inima să fac. Sunt o visătoare, dar am capul pe umeri. Visez la stele, la lună, la întreg Universul, ştiind că o dată şi o dată, vor fi toate ale mele. Dar în acelaşi timp vor fi şi ale tale, ale lui, ale noastre, ale tuturor. Le împărţim frăţeşte, să nu se supere nimeni. Merită să-ţi răpeşti din timpul tău aşa preţios doar pentru a zâmbi, uitându-te spre cer, doar pentru a visa la stele. E liniştitor. Cineva mi-a spus că a citit ceva ce am scris eu şi nu a înţeles nimic. Important este să înţeleagă cine trebuie, cine vrea şi mai ales, cine simte. Aşa că lasaţi comentariile răutăcioase şi visaţi puţin la nemurirea sufletului, apoi încercaţi să faceţi ceva ce nu aţi reuşit până acum şi o să vedeţi că sunteţi mai motivaţi. Încercarea moarte n-are ! Vă pup !
Lacrima ce-ţi pică pe obraz te arde şi încerci să zâmbeşti, dar nu e de ajuns. Apari parcă de nicăieri, încercând să nu ieşi prea mult la suprafaţă, să nu te vadă nimeni, să nu te simtă nimeni, dar eşti chiar în mijloc, unde toţi te pot lovi. Te arunci într-o lume nebună, din care pleci iar plângând şi niciodată nu te înveţi şi de fiecare dată te întorci acolo. raza de soare nu te mai încălzeşte şi îngheţi în singurătatea ta, fără să te ţină nimeni în braţe. Tu ai ales să fii singur, tu ai ales să suferi, nu da vina pe cei ce te-au făcut să plângi ...
O adiere de vant O raza de soare O picatura de ploaie Si simti ca traiesti Un colier de zambete Un minut de fericire Un simplu sarut Si simti ca iubesti Luna te apara de oricine Iti lumineaza calea Stelele au grija de tine Iar tot ce mai vrei este marea
Să-mi spui că mă iubeşti ? Ar fi frumos, dar pentru ce ? Cu ce m-ajută doar să aud şi totuşi niciodată să nu simt ? Să-mi promiţi şi luna şi stelele şi soarele de s-ar putea, ar fi ca-n visele mele dragi, dar mai bine taci şi strânge-mă în braţe, aşa, nu aş avea nevoie de promisiuni. Să-mi spui că o să mergem, să vedem, bani s-avem ? De ce să faci planuri când putem pleca, acum, cu banii pe care-i avem ? Atâtea cuvinte spuse, pe care nici tu nu le mai crezi. Atâtea vorbe uitate şi încet începi să nu mai crezi nimic altceva în afară de minciunile spuse de tine. Şi eu iubesc, dar de ce să spun ? Şi eu promit, dar doar atunci când am puterea de a nu greşi. Şi eu fac planuri, dar mai bine plecam acum. Uită de restul lumii, uită că ai părinţi. O singură dată şi vom simţi iubirea, fericirea adevărată ...
Simt cum fiecare părticică din mine tânjeşte după atingerea ta Şi cum fiecare atingere mă face să cer mai mult de la tine Simt cum orice zâmbet mă face să cred că exist Iar fiecare zi din viaţă vreau să-ţi văd privirea Simt că peste orice aş da, nimic nu este ca tine Şi orice noapte e mult mai lungă când nu te simt Simt că eşti aici, dar ştiu că nu eşti Şi te văd lângă mine, dar este doar o umbră Simt că m-ai putea auzi, dar ştiu că nu e posibil Şi îţi aud vocea, dar e doar adierea vântului
Parcă nu sunt eu, parcă tot ce fac nu mă reprezintă. Fiecare cuvânt pe care îl scot din gură nu-mi aparţine. Dar în momentul în care stau în faţa calculatorului totul se schimbă uşor. Redevin eu, cea care am fost dintotdeauna, iar ceea ce scriu, scriu din suflet. Mi-e frică să spun ceva câteodată, de teamă să nu greşesc, sau să fie interpretat greşit. Poate e nevoie cu adevarat de o schimbare în viaţa mea, dar nu ştiu de unde să încep şi unde exact să termin. Am nevoie de inspiraţie, iar asta nu se poate cumpăra de la magazin ...
... că soarele o să strălucească pentru totdeauna ... că norii se vor răsfira ... că ploaia nu va mai cădea ... că vei fi sus, undeva Crede şi se va putea ... că inima lui va fi a ta ... că eşti cea mai strălucitoare stea ... că ziua este doar a ta ... că luna este prietena ta Crede şi se va putea ... că atunci când dormi, un înger e lângă tine ... că în momentul în care plouă, şi cerul plânge ... că dacă este întuneric, soarele va răsări pentru tine ... că dacă tu nu o să zâmbeşti, viaţa se termină pentru oricine Crede şi se va putea Să crezi e tot ceea ce te ţine sus Şi tot ceea ce te ajută să trăieşti
Refren: Unde cauti tu, unde cauti tu iubirea, Nu stii ca e aici ?
Unde cauti tu, unde cauti tu iubirea ?
I: Ea inca ma iubeste aproape cat te iubesc eu pe tine Cam cat il iubesti tu pe el. Ea inca nu stie ca nu mai stii nimic de mine Crede ca-i totul la fel. Am fost pe la ea aseara sa imi aduc aminte cum uitam de noi. Si stii ce mi-a spus intr-o doara, Stii ce mi-a spus ? Mi-a spus asa :
Refren(x3):..
II: Imi iau chitara dar numai ca o aud pe ea Incearca sa imi schimbe directia, dar eu o aud pe ea, Eu o aud pe ea, eu o aud pe ea cum spune:
Refren(x3):..
III: Ea inca ma asteapta aproape cat te astept eu pe tine Zi de zi, de zi, de zi, de zi, de zi... Am fost pe la ea aseara sa imi aduc aminte cum uitam de noi. Si stii ce mi-a spus intr-o doara, Stii ce mi-a spus ? Mi-a spus asa :
Mă simt de parcă m-aş ascunde de tot ceea ce mă înconjoară, de parcă aş fugi de toţi cei ce se apropie. Şi resping orice şi pe oricine nu cunosc, nu vreau nimic nou şi nu am nevoie de surprize în viaţă. Alerg neîncetat, dar mă lovesc de oameni noi, iar când încerc să schimb direcţia, realizez că nu am unde să fug. Sunt înconjurată de necunoscut, sunt în mijlocul unei lupte ce o duc cu mine însămi. Nu am curajul să mă apropii, dar nici măcar de-a încerca. Sunt într-un mare labirint, ce portiţă de scăpare, n-are, dar eu am ameţit la cât de mult m-am învârtit şi cât m-am răsucit, încercând să ies, sau măcar să găsesc drumul spre mine, spre sufletul meu, spre copilul ce încă se află în mine, doar că s-a ascuns din cauza întunericului. Oricum aş încerca, oricât m-aş zbate, nu am să găsesc măcar o cheiţă a portiţei, pentru că e mult prea bine ascunsă printre tufişuri, printre ruine şi ziduri înalte. Mă simt captivă în propriul meu trecut şi mi-e teamă să nu devin claustrofobă, iar zidurile din jurul meu parcă încep să mă strângă într-un colţ al camerei. Dă-mi o mână şi ridică-mă din gaura ce mi-a sorbit şi ultima putere de a trăi. Ajută-mă să ies din labirintul ce mi l-am creat pentru a mă apăra de tine. Am nevoie de tine, chiar dacă nu te vreau !
It's just that feeling that I cannot describe and, in a way, I don't wanna describe at all. It's just a feeling that makes me weak and makes the others do their thing. It's just that feeling, of loneliness and deceivement, that I cannot stand. I'm gonna loose my mind, but I don't care. It's ok, I really don't mind ... I learned to take all that it's given as it is and I will not change anything at all ever again. This is me ... this is real ... Real life is here and will never go away, so stop dreaming and keep on moving. Life it's your's if you know how to ask for it. This is you ! That is you ! Be yourself and no one else and keep on moving, oper your eyes. You'll see all the things you'll ever need, but just stand up for everything you believe !
That was the smile that I was looking for That was the heart that could complete my own That was the boy that was missing from my life That was the hand that could bring me up And now, the smile, the heart, the boy, the hand Are all mine now and forever You are the one that could fool me You are the one that could save me You are my heart, my soul You are my life, my everything Stay here and be who you are And I’ll be me, just for you …
Privire blândă şi gingaşă, mi-alină sufletul şi-mi încântă viaţa, iar luna, ce amandoi o privim, ne luminează pentru a mia oară, dragostea. Stând ghemuită undeva în ale tale braţe, îmi pun o dorinţă, ce steaua mea o să mi-o îndeplinească. Pentru totdeauna în braţe să mă ţii, aşa de strâns, încât totul să pară atât de ireal. Focul este aprins acum pentru eternitate, iar zâmbetul ce acum ţi-l arăt este pentru cele două inimi ce bat precum una şi pentru două suflete ce s-au contopit într-unul. Gândesc pentru tine, gândeşti pentru mine. Simţim împreună, iar inimile noatre bat împreună, pentru noi, pentru o singură dragoste. Apare o lacrimă, apoi un surâs, priveşti spre viitor, un singur viitor, pentru două persoane. Ochii îţi sunt umezi, privind spre cer, gândindu-te la o eternitate împreună, iar stelele parcă-ţi zâmbesc, strâlucind, un zâmbet cald, ce se reflectă-n tine. Visăm împreună, pentru o singură viaţă. Un întreg Univers, pentru un singur suflet ...
Ascultă liniştea ce te apasă şi învaţă să o înţelegi de parcă ea ţi-ar şopti cu adevărat ceva. Încearcă să te regăseşti într-o lume unde toţi suntem pierduţi încă dinainte de a ne naşte. Fii demn, mândru şi ambiţios, dar nu exagera, ca apoi să te pierzi printre ruine. Lasă-te lovit de fulger, dacă asta te trezeşte la viaţă, iar tunetul să iţi zguduie lumea, de parcă ar vrea să schimbi ceva. Învaţă să asculţi natura, că şi ea te va asculta şi vei găsi răspunsuri unde nimeni nu a găsit ceva. Priveşte spre tot ce te înconjoară, ca şi cum nu ai mai fi văzut aşa ceva, căci astfel vei vedea dincolo de culoare, de formă, de mărime ... Ascultă doar ... ascultă şi pentru tine va cădea o stea ...
Şi iar mă'ndrept spre un absurd Univers paralel, unde nimic şi nimeni nu mai contează. Ajungi acolo numai când vrei să nu mai auzi nimic în afara de ceea ce'ţi încântă auzul şi să nu mai vezi nimic în afara de ceea ce'ţi alungă tristeţea. Dar cât să stai? Şi cât să râzi? Că simţi că e prea mult! Şi vrei să pleci, să cauţi iar, poate o să găseşti ce căutai cândva. Dar eu rămân şi poate mult prea mult, iar asta nu e indicat, uşor uşor îmi pierd din mine, în lumea mea şi încet, dispar ...
Ca în fiecare zi, o mică ceartă, o mică tachinare, un simplu cuvânt spus fără a fi gândit, îmi acoperă zâmbetul, îmi înlăcrimează ochii, dar am promis că nu o să mai pierd vreo lacrimă pentru nimeni, niciodată. Singurele ce vor pica, vor fi întotdeauna pentru familie, părinţi, bunici, fraţi, surori ... Şi totuşi zâmbesc şi tac şi trec peste tot, dar pentru ce sau pentru cine? Rezist, dar nu pentru mine ci pentru noi. Noi toţi suntem o familie. Atunci când am avut nevoie de voi, aţi fost lângă mine, din umbră, pentru că nu am permis să vă apropiaţi prea mult, iar eu la rândul meu, am fost pentru voi, cu voi, langă voi, indiferent de zi, ora sau minut. Sunteţi o a doua familie pentru mine, pe care ştiu că nu o voi uita niciodată, indiferent ce se va întampla. Câteodată, când mă întorc acasă, pe stradă, cu căştile în urechi, zâmbesc, pentru că fiecare loc pe unde trec în fiecare zi, îmi aduce aminte de cel puţin unul dintre voi. Şi am scris toate astea doar pentru că am o mică rugăminte. Vă rog doar să mă ascultaţi şi să mă înţelegeţi orice ar fi. Simt că ceva nu este în regulă ... Dar unii lângă alţii vom rezolva totul şi sunt sigură că vom trece peste orice problemă, indiferent de cât de gravă este. Vă iubesc dragii mei şi mi-e foarte dor de voi în fiecare minut din zi sau noapte.
Mi s-a pus întrebarea: Ce vrei de la viaţă? , de nenunmărate ori, de nenumărate persoane. Răspunsul niciodată nu l-am gândit, sau măcar să vreau să îl găsesc. Am o vârstă, sunt la facultate, am o slujbă, o familie care mă sprijină şi nişte prieteni nemaipomeniţi, aşadar trebuie să mă gândesc la viitorul meu nu? Pentru? Asta nu înţeleg, de ce să mă gândesc la viitor, să-mi planific viaţa? Dacă eu vreau ca la 30 ani să plec pe Lună, dar nu o să mai fac asta, dacă mor la 25, nu? Nu am nevoie să-mi planific viaţa. Mă gândesc şi la viitor, nu spun că nu o fac deloc, dar nu am de ce să strâng bani pentru viitor, ca apoi să-mi dau seama că nu am realizat nimic cu viaţa mea, că nu am ştiut să trăiesc. O să ajung într-o etapă a vieţii, când voi avea un soţ, un copil ( sau mai rău, doi, trei ) şi atunci o să mă gândesc la viitorul copilului, la nevoile lui, la educaţia lui, dar voi fi împlinită, pentru că am trăit viaţa. Atâta timp cât pot zâmbi indiferent de ceea ce simt, pot spune că traiesc din plin viaţa. Momentan, mă axez pe carieră, ce-i drept, abia acum trec de primul an, mai am de aşteptat până să numesc cariera, dar asta e tot ce contează pentru mine. Să fac ceea ce-mi place, atât în materie de distracţii, cât şi în materie de carieră şi, de ce nu, şi familie. Aşa că, îmi trăiesc viaţa cum vreau şi cum ştiu mai bine, indiferent de părerea celorlalţi, iar dacă o să cad, o să mă ridic şi o iau de la capăt de câte ori este nevoie. Optimismul este totul !
Nu mai vreau, nu mai suport, mai bine pleacă, mai bine taci, nu mă atinge, nu mă privi, acum doar lasă'mă în singurătatea mea. Vrei să zâmbesc, să râd, să simt, dar nu mai am nicio putere. Pentru cine, sau poate pentru ce? Este cineva care merită? Încerc să fac tot mai multe deodată şi îmi reuşesc, iar dacă nu, tot o scot la capăt, dar mă seacă, mă lasă fără vlagă, mă'nchide în întuneric, mă aruncă în neant. Mai bine taci şi nu mai încerca nimic, oricum nu reuşeşti să convingi o încăpăţânată. Te agiţi, dar nu reuşeşti să ajungi la capăt. Încerci să mă deschizi, dar nu găseşti cheiţa. A dispărut o dată cu mine, odată cu sentimentele şi sufletul meu. Mai bine pleacă şi lasă'mă să mor încet, să dispar şi o dată cu mine şi amintirea mea. Gata ! A fost de ajuns ! Şi am căzut, aşa cum nu am lăsat pe nimeni să cadă. Cobor uşor spre lumea mea, unde nimeni nu are ce căuta. Să nu'ndrăzneşti să te apropii, suntem doar eu şi visele mele ...
Say you love me, that's all I need to hear, and make all that you can do, so I can feel it to. Say that you need me, that you'd like to have me forever. Say me all the things that I need to hear. You make me smile, you bring me joy, just be for me like I am for you. Say all the tings that you want to say, but be my friend and be sincere, that is all I want from you.
Doamne, e ora 12? Sunt nebună. Cum am putut dormi atât? Şi poate că merit şi eu din când în când, nu? Până la urmă, e sâmbătă, şi nu trebuie să ajung şi la liceu. Dar de ce nu a venit mama încă să mă trezească? Până la urmă, e problema ei şi norocul meu. Să'mi fac şi eu cafeaua până una alta. Sunt singură în casă? Pe unde or fi ăştia doi? Şi mai bine pentru mine. Pot fuma liniştită, fără să mă bată careva la cap, că nu e bine să fumez, bla bla bla. Aha, acum am înţeles, ei au plecat la ţară. Aşa se face mai nou? Se lasă bilete? Poate o să le dau un telefon, dar mai târziu. Momentan vreau să mă trezesc ... "Fumând o ţigară şi bându'şi cafeaua, şi'a dat seama că nu ştie cum îl cheamă pe prietenul ei, cu care şi'a petrecut ultimele două nopţi vorbind despre ceea ce simte" Lasă că apare el diseară şi îmi spune, sau este deja aici. Vrei să vorbeşti cu mine? Dacă nu vrei, nu e nicio problemă, pentru că încep să mă consider o ciudată, care vorbeşte singură în casă, dar nu e panică, nu aş fi singura. "Şi'a petrecut toată ziua umblând prin magazine, la cumpărături şi cu prietenii ei, astfel încât ea a uitat că poate acea prezenţă o aştepta acasă, sau era cu ea. Indiferent de situaţie, ea se gândea că ar fi cazul să se distreze puţin mai mult decât o făcea de obicei şi să stea pe afară până târziu în noapte .."
De ce ai spus "Da" Când de fapt era "Nu"? Şi de ce ai spus "Nu" Când vroiai să fie "Da"? De ce ai amăgit un suflet? De ce i'ai adus tristeţe? De ce ai vrut să pari altul Când puteai fi doar tu? De ce să fii complicat? De ce să fii greu de înţeles? Nu ai dat voie nimănui să te cunoască .. Am vrut să văd cine eşti Dar m'ai dat la o parte .. Am încercat totul Dar ai preferat să ţii tot în tine .. Acum cu tristeţe îţi spun Adio! şi poate o să ne vedem cu bine .. Vei învăţa să spui "Da" Când asta vei vrea? Şi "Nu" când nu vei vrea? ..
Singurătatea e apăsătoare Somnul nu mi'l mai găsesc Orice ar fi, eu mă gândesc De ce oare mă mai doare? Trebuie doar să văd Că am un viitor în faţă Să fiu atentă la ce am Şi niciodată să nu pierd Orice ar fi trebuie să privim La ziua de mâine să ne gândim Ea va aduce uitarea Ea va alina durerea ...
Simt cum inima o ia la fugă Şi totuşi nu ştiu unde vrea să ajungă Pe cine caută, după cine aleargă Nu vrea să aştepte o viaţă întreagă Şi oare ce vrea? Oare ce tot aşteaptă? Pe cine caută? La cine să se oprească? A fost odată, a fost cineva Acum s'a dus, şi inima cu amintirea De'atunci tot caută şi nu găseşte Tot aleargă după umbre sinistre Ar vrea să iasă la lumină Să vadă o simplă rază de soare ar fi destul Dar e uitată în întuneric Şi nimeni nu o mai găseşte acum E ca o zână măseluţă Ce apare numai în noapte Ca nimeni să o vadă Ca nimeni să o găsească ... Ajută lumea să trăiască Iar la ea nu se mai gândeşte Ajută pe toţi să'şi găsească Câte o altă inimă să iubească ...
"Have the angels turned their back on me?" Ştiţi din ce melodie este ? Dacă nu, o găsiţi aici . Cam asta e stare mea şi de data asta mă fac ciudată, pentru că nu îmi lipseşte nimic. Nu'mi dau seama ce mi'ar mai trebui. Am o familie bestială, să spun aşa. Cu bune, cu rele, e familia mea. Am nişte prieteni minunaţi şi le mulţumesc pentru tot ajutorul pe care mi l'au acordat chiar dacă eu nu am vrut să accept nimic de la ei. Şi asta nu pentru că nu'i consider prieteni ci pentru că nu'mi stă în fire să cer ajutorul cuiva, mai degrabă mă ajut singură. Am cunoscut oameni şi oameni în ultimul an de zile. Mai buni, mai proşti, mai nebuni sau mai liniştiţi, toţi ne'am înţeles bine. Atunci? De ce eu am o stare de cacao? De ce nu'mi dau seama ce'mi lipseşte? Poate că ceea ce'mi lipseşte o să găsesc la altcineva. Şi atunci ăsta să fie motivul stării mele? Ce'i drept, îmi lipsesc anumite lucruri, cum ar fi zâmbetul pe care îl afişam odată, indiferent de starea mea, răbdarea, pe care am pierdut'o acum ceva timp, nevoia de o îmbrăţişare şi multe altele. Dar totuşi, ştiu că nu lucrurile astea m'ar face fericită, sau m'ar scoate din starea asta. E ceva, ajută'mă să găsesc acel ceva ...
Alerg după umbre ale trecutului totuşi ştiind că tot ceea ce contează este viitorul. Nu mă pot abţine să nu întorc privirea doar pentru o clipită, cât să'mi arunc un ochi şi să zăresc ceva, doar pentru ca apoi să'mi reamintesc totul. Fiecare lacrimă şi fiecare suspin, fiecare zâmbet care apoi s'a transformat într'un râs ironic. Şi totuşi, alergând după acele umbre, îmi dau seama că ele sunt cele care mă aleargă pe mine şi nu mă lasă să iubesc, să trăiesc...
1. E important sa gasesti un barbat, care sa te ajute in gospodarie, care din cind in cind sa gateasca, sa faca curat si in plus sa aiba o slujba. 2. E important sa gasesti un barbat, care sa te faca sa rizi. 3. E important sa gasesti un barbat, pe care sa te poti baza si care sa nu te minta. 4. E important sa gasesti un barbat, care sa a fie bun in pat si care sa faca dragoste cu tine din placere. 5. E foarte important ca cei 4 barbati sa nu se cunoasca între ei.
Un ciripit si`o raza de soare E tot ce vreau si ce primesc Intr`o dimineatza de vara Poate pe tine sa te zaresc Sa ma privesti si sa`mi zambesti Cum ai facut si prima oara Sa imi soptesti ca ma iubesti Sa vrei langa mine sa traiesti Un fir de iarba sa`l privim cum creste Asa cum dragostea noastra ne hraneste Te simt aproape, aici, langa mine Te simt, dar nu te vad si nu stiu unde esti Fii cel pe care il caut disperata Fii acela ce nu cauta pe alta
Da, se putea îndrăgosti şi de o fetiţă îngâmfată ca ea. Nemai putând să se abţină, într'o seară răcoroasă de vară, în care ea stătea pe balcon fumând o ţigară, el s'a dus lângă ea. - Vrei să vorbeşti cu mine? - Ai venit? Cam târziu. Vroiam să vorbesc cu tine atunci când şi tu m'ai părăsit. - Nu te'am părăsit niciodată. - Ba da! Arată'te! De ce te ascunzi? - Nu pot să apar aşa când vrei tu. Nu înţelegi ... - Ce nu înţeleg? Spune'mi şi mie de ce m'ai înnebunit? De ce m'ai bătut la cap, iar apoi să dispari? De ce nu ai spus ceva? - Ce să'ţi mai spun? Când tu nu vroiai să stau lângă tine? Când ... - Când ce? vrei să spui că ai fost aici mereu? - Da! Niciodată nu am plecat de aici. Ţi'am urmărit fiecare mişcare, pentru a nu păţi ceva. Eram aici să te ajut la nevoie. - Poate că am avut nevoie de tine, dar nu ai spus nimic. - Pentru că nu vroiai cu adevărat să apar. Nu credeai că te pot ajuta cu ceva. De asta nu am spus nimic, de asta nu am apărut. Acum, când stăteai aşa, uitându'te în gol, am simţit că ai nevoie să vorbeşti cu cineva. - Poate! - Vezi cum faci? Cum îmi răspunzi? De ce vrei să pari dură, când tu eşti de fapt o copilă care are nevoie de cineva cu care să vorbească? - Pentru că aşa sunt eu. De ce să îmi arăt sentimentele când este mai uşor să fiu aşa? De ce trebuie să mă judeci? - Draga mea, niciodată nu o să te judec. De unde ideea asta? - Păi mereu te iei de mine, adică iar te iei de mine. - Eu încerc să te fac să vorbeşti cu cineva. Vreau să îmi spui ce ai pe suflet, să .. - Dar de ce? Atâta timp cât nu te arăţi? Ce rost are? Să'ţi spun ce am pe suflet iar apoi să dispari? - Promit să nu plec niciodată din viaţa ta. Şi crede'mă că aşa o să fie de acum înainte. Trebuie să'ţi mărturisesc ceva. Chiar dacă poate nu o să mă crezi, eu ţin la tine şi sincer nu ştiu de ce, pentru că nu ai de gând să laşi garda jos, să poată cineva să te cunoască. - Vrei neapărat să mă destăinui ţie? Vrei să'ţi spun că am nevoie să vorbesc cu cineva, dar nu am încredere în nimeni? - E un început. Aşa că şi'au pierdut o noapte vorbind de vrute şi nevrute ...
De ce să vreau când tu nu vrei? De ce să cer când tu nu'mi dai ? De ce să aştept când tu nu apari ? De ce să fiu eu când tu eşti altul? De ce să te chem când tu nu vii? De ce să te iubesc când tu nu simţi? De ce să plâng când tu nu auzi? De ce să te întreb când tu nu'mi răspunzi? Şi totuşi eu vreau! Cer! Aştept! Sunt eu! Te chem! Te iubesc! Plâng! Te întreb! Poate o să vrei ceva Poate o să'mi dai ceea ce am nevoie Poate o să fii tu în preajma mea Poate o să vii odată Poate o să simţi dragoste mea Poate o să auzi lacrima mea cum cade Poate o să'mi răspunzi odată ...
Niciodată nu m'am gândit că or să apară norii şi în viaţa mea. Cel puţin nu aceia întunecoşi, de care iţi este frică. Am făcut multe greşeli, am spus multe, dar sinceră să fiu, nu regret, pentru că am făcut ce am crezut atunci că e bine şi până la urmă, a fost bine, şi am spus numai ceea ce am gândit. Am stat dreptă în faţa a ceea ce am spus şi am susţinut totul cu tărie. O să sun puţin a piţipoacă, dar e destul de greu să fiu eu. Şi să spun şi de ce! Pentru că de când mă ştiu, am făcut totul pentru ceilalţi, dar la mine nu s'a mai gândit nimeni, aşa că eu am fost în pierdere, iar în momentul în care am făcut ceva pentru mine, mi s'au reproşat multe, iar eu nu pot să înţeleg de ce. De ce toată lumea se aşteaptă să fiu atât de înţelegătoare şi sa fiu de acord cu orice? Şi mai ales, de ce toată lumea crede că eu pot să mă ridic singură? Aşa e, am făcut'o până acum, dar nu mai pot. Nu mi'am lăsat prietenii să cadă, i'am prins la timp, dar pe mine cine mă prinde? Au apărut norii şi de aici până jos, nu mai este decât un pas. Am şi eu nevoie să mă asculte cineva şi să mă prindă cineva la timp. Încep să cred că nu mă destuinuiesc cui trebuie şi nu îmi deschis sufletul în faţa cui merită. Dar, sinceră să fiu, ar trebui să'mi fie ruşine, pentru că ar fi trebuit să fiu deja obişnuită cu aşa ceva. Poate că greşesc prea mult când sunt dură, indiferent de persoană, dar numai aşa pot rămâne sus. Şi eu am greşit, nu zic nu, dar s'au spus multe, care au adus norii desupra mea şi cum spun de obicei, iert, dar niciodată nu uit ...
Anumite cuvinte care mă caracterizează, conform unui site pe care l'am gasit în timp ce căutam câte ceva să mai schimb profilul de hi5. Din îniţialele numelui meu reiese că sunt : (era în engleză şi am tradus în română)
- influentă - extraordinară - controversată - copleşitoare - minunată - masculin (dacă aşa spune, aşa o fi) - incomodă - revoluţionară - inocentă - amară (recunosc, aşa sunt eu mai amară) - ambiţioasă - generoasă - moale - plăcută - amuzantă - naturală - demnă - apreciativă
Mi'e dor să spun cuiva: te iubesc! Mi'e dor să spun cuiva: mi'e dor de tine! Mi'e dor să spun cuiva: vreau să fii aici! Mi'e dor să spun cuiva: te visez! Mi'e dor de un acel ceva Mi'e dor de un cineva Mi'e dor de un pupic de noapte bună Mi'e dor de un alint din când în când Îmi lipseşti tu, care ai fost Îmi lipseşte ceva din tine Îmi lipseşte un zâmbet ce mă alina Îmi lipsesc atâtea, dar nu le mai vreau
Şi eu? Eu de ce nu? Dar pe cine? Sau de ce? Dar cum? Sau cu ce? Se mai poate? Mai exista? Habar n'am !
P.S. Stare de cacao aşa că DND !!!
Bem bere, vin Nu whiskey, gin Iubim din plin Spaga, coruptia Multe nu stim, Nu glumim E o traditie p-aici de cand noi suntem mici Iubim s-avem dolarii, uram s-avem servici Ce imi pasa mie de-ncalzirea globala Vrem dolar, dolar, balenele sa moara de viata usoara Multe probleme, belele Pe capu' nostru, vere' Crezi ca ne place incontinuu Sa ne lovim de ele? Sa vina Bin Laden Sa ma repeasca e cool, e nul Pentru toti din tara o sa-i doara-n c*r Vrem banii full, nu spargem banci, sunt filme Dam tepe ca-i bine si inca tine Stilul romanesc fara cagule, pistoale Ca nu suntem in filmele americane Stresu' face victime Nu urmaresti stirile La ora cinci esti in direct Cu toate crimele.
Is this, Is this the life I wanna live, I wanna carry on Is this, Is this the life I wanna live, I wanna carry on Is this, Is this the life Do you wanna carry on Is this, Is this the life I wanna, wanna get down
Iubim personajele negative, infractorii Ii protejam, ii cinstim mai rau ca dictatorii Raufacatorii sunt smecheri cand au banii Da ajung infractori cand nu au gologanii Americanii merg tare cu masinile Ne lovesc cantaretii si cantaretele Spirit latin, iubim cu mare foc Tradati in Dragoste e regizat cu noi nu-i loc De cand cu drogurile tari e marfa`n club Fetele ajung tot mai repede nud Sexu-i peste tot, in scari de bloc In sali de clasa sau la Private Spice non-stop E cool de tot, minorele`s bune de tot La majorat vor gang-bang, nu tort Europa credea ca venim so vizitam Surpriza suntem aici s-o invadam
Is this, Is this the life I wanna live, I wanna carry on Is this, Is this the life I wanna live, I wanna carry on Is this, Is this the life Do you wanna carry on Is this, Is this the life I wanna, wanna get down
Nu ne pasa de Fasia Gaza sau Irak Adu' lautarii ca am un teanc de aruncat Ca lumea vrea sa-si auda numele-n microfon Si banii curg de zici ca-i arunca de la balcon Orice amarat are macar un telefon Macar o haina de firma, macar sa fie domn Unii conduc masini mai scumpe decat casa unde stau Cheltuie in club si banii pe care nu-i au Ne place sportul, jucam fotbal, noi Dupa meciuri se termina cu box, asa-i la noi Suntem o mare familie, ne-avem ca fratii Da la probleme stim bine, fugim unii de altii Avem multe biserici ca pacatuim cam des Pline de femei maritate din interes. Sud-Est, Romania undeva in Balcani Cand aterizezi pe aeroport tine bine de bani.
Is this, Is this the life I wanna live, I wanna carry on Is this, Is this the life I wanna live, I wanna carry on Is this, Is this the life Do you wanna carry on? Is this, Is this the lïfe I wanna, wanna get down. (x2)
(Jai Ho) (Jai Ho)I got (I got) shivers (shivers), When you touch away, I'll make you hot, Get all you got, I'll make you wanna say (Jai Ho)
(Jai Ho)
I got (I got) fever (fever), Running like a fire, For you I will go all the way, I wanna take you higher (Jai Ho) I keep it steady uh-steady, That's how I feel it. This beat is heavy, so heavy, You gonna feel it.
(Jai Ho)You are the reason that I breathe,(Jai Ho) You are the reason that I still believe,(Jai Ho) You are my destiny, Jai Ho! Uh-uh-uh-oh! (Jai Ho)No there is nothing that can stop us(Jai Ho) Nothing can ever come between us,(Jai Ho) So come and dance with me, Jai Ho! (oohh)
Catch me, catch me, catch me, c'mon, catch me, I want you now, I know you can save me, come and save me, I need you now.
I am yours forever, yes, forever, I will follow, Anywhere in anyway, Never gonna let go.
Jai Ho
(Jai Ho) Escape (escape) away (away), I'll take you to a place, This fantasy of you and me, I'll never lose my chance. (Jai Ho)
Yeaahhhh
I can (I can) feel you (feel you), Rushing through my veins, There's an notion in my heart, I will never be the same.
(Jai Ho)Just keep it burnin', yeah baby, Just keep it comin', (Jai Ho) You're gonna find out baby, I'm one in a million.
You are the reason that I breathe,(Jai Ho) You are the reason that I still believe,(Jai Ho) You are my destiny, Jai Oh! Uh-uh-uh-oh!
(Jai Ho)No there is nothing that can stop us(Jai Ho) Nothing can ever come between us(Jai Ho) So come and dance with me, Jai Ho! (oohh) (Hear me its destiny)
Catch me, catch me, catch me, c'mon, catch me, I want you now, I know you can save me, come and save me, I need you now.
I am yours forever, yes, forever, I will follow, Anywhere in anyway, Never gonna let go.
Jai Ho, Jai Ho, Jai Ho
I need you, Gonna make it,(Jai Ho) I'm ready, So take it!
(Jai Ho)You are the reason that I breathe,(Jai Ho) You are the reason that I still believe,(Jai Ho) You are my destiny, Jai Oh! Uh-uh-uh-oh!
(Jai Ho)No there is nothing that can stop us,(Jai Ho) Nothing can ever come between us,(Jai Ho) So come and dance with me, Jai Ho! (oohh)
De ce multă lume pune accent pe aspect? Ştiţi, unele persoane chiar nu merită, pentru că au un suflet enorm, să spun aşa. Indiferent că sunt fete sau băieţi, femei sau bărbaţi, marea majoritate a lumii face asta. Da, recunosc, până şi eu, care până la urmă nu sunt aşa artificială, mi'aş dori ceva frumos, adică pe cineva "bun" să spun aşa, dar mă gândesc mai bine la ceea ce vreau şi sunt sigură că nu vreau ceva artificial şi ceva care nu are creier. Cam impropriu spus, nu are creier, dar aţi prins ideea, înţelegeţi'mă şi pe mine, că e party aici la mine şi unde e party, e şi băutură. Iertaţi greşelile şi bineînţeles, aberaţiile. După cum spuneam, pentru mine contează mai mult ceea ce gândeşte o persoană şi ceea ce are în suflet decât cum arată sau cum se îmbracă. Mereu va fi un război între aspect şi suflet, minte, dar până la urmă sunt sigură că mintea şi sufletul vor câştiga tot, chiar dacă vor fi unele bătălii pierdute.
Cât de aiurea să te simţi intr'o asemenea zi superbă? Vă spun eu, foarte aiurea. De ce? Pentru că se poate! De aia. Nu am un motiv anume, dar pot spune că toate discuţiile de azi au fost un motiv în plus să mi se întâmple aşa ceva. N'ar trebui să'mi pese de trecut şi ce'i drept, nu'mi prea pasă, dar ceva tot a rămas în mintea mea şi ştiu prea bine că amintirile nu ai cum să le ştergi. Nu aş vrea să nu fi făcut o anumită chestie, dar poate era mai bine să nu o fi făcut. Poate că mă simţeam altfel acum, sau eu ştiu ? Nu regret nimic, dar îmi pare rău pentru anumite lucruri făcute, cuvinte spuse. Fiecare mă priveşte aşa cum vrea, dar de ce nu este sincer sau sinceră? Poate că ar fi mai bine aşa. Nu s'ar mai crea confuzii şi toată lumea ar ştii ce să facă în continuare şi şi'ar vedea de viaţă. Asta este, fiecare cu ceea ce ştie şi cum ştie. Şi totuşi pe mine mă frământă anumite lucruri, unele întrebări puse de cineva şi unele cuvinte spuse, dar sunt prea laşă, să spun aşa, să fiu în stare să întreb "de ce?" sau "pentru ce?" . Aşa că aştept şi tot aştept, poate până o să fie prea târziu, dar asta e viaţa nu? Şi eu continui să o trăiesc cu zâmbetul pe buze, pentru că viaţa parcă e mai frumoasă când vezi jumătatea plină a paharului ...
Asta aş vrea eu, să fiu un mic fluturaş, să zbor până la stele, să ating soarele, să ajung să'mi încălzesc aripile obosite. Să scap de tot ce mă înconjoară, să nu poată nimeni să mă prindă, să pot să mă refugiez intr'o floare şi să visez. Să nu'mi fie dor de nimic, pentru că lumea e casa mea, iar florile sunt familia mea. Să pot zbura încotro m'ar purta vântul, fără să reţin drumul, pentru că nu mai e nevoie să mă întorc. Asta aş vrea, dar ştiu că nu se poate şi rămân aici, în lumea mea, unde nu mai e loc pentru nimeni. Sunt doar eu şi muzica mea şi e tot ce am nevoie.
In your eyes I found the greatest prize You and I could not be closer
And in your arms Is everything I want Now I know my search is over
And I don't know where you take me But it's exactly where I wanna be
It's where the stars line up It's where the oceans touch It's in a place you've never been that feels like home It's in the air right now It's where you give your all And give a little more I've never been so sure That's where you find love
People pass And listen to us laugh Wishing that they had the same thing
And our friends they ask How we made it last I just smile and say the same thing
I'm not sure how we got here Baby I'm just glad you got here
It's where the stars line up It's where the oceans touch It's in a place you've never been that feels like home It's in the air right now It's where you give your all And give a little more I've never been so sure That's where you find love
That's where you find love
It's where the stars line up It's where the oceans touch It's in a place you've never been that feels like home
It's in the air right now It's where you give your all And give a little more I've never been this sure That's where you find love
Like an angel you lay next to me and you take care of my sleep. Take me high, very high, so I can be only with you, let's fly, far away, with your angel wings. Spread them and take me where ever you want. Be crazy and I'll love you for that, be kind and I'll be near you all my life, be lovable and I swear I'll love you for ever ...
Încă o dată m'ai ajutat cum ai ştiu să o faci dintotdeauna. Mi'ai fost alături şi m'ai ascultat, mi'ai dat sfaturi şi m'ai lăsat să plâng. Mulţumesc pentru că mi'ai dat ocazia să te cunosc şi pentru că m'ai acceptat în viaţa ta. Mi'a fost dor de tine, foarte dor. Şi ştiu cât urăşti asta, dar ţi'o spun cu lacrimi în ochi. Ştii vorba mea, nu dadea că doare. Sper să ne revedem curând şi nu uita nici tu, aşa cum nici eu nu uit, acolo sus e cineva care te iubeşte, iţi veghează somnul şi iţi urmăreşte fiecare pas pe care'l faci, în aşa fel încât să fie bine pentru tine. Te iubesc frăţioare. Ştiu că am spus că nu o să mai spun astea două cuvinte, dar tu eşti special aşa că: Te iubesc! şi mi'e dor de tine.
Da domne', te'am folosit! Aşa şi? Te încălzeşte cu ceva dacă îţi spun asta? Nu cred, dimpotrivă, mai rău te enervezi. Şi crede'mă că aş face'o iar şi iar, la nesfârşit. De ce? Pentru că pot şi pentru că meriţi. Îmi bat joc? Ţi'am spus'o în faţă şi ţi'o mai spun dacă nu e clară treaba. Pe bune! Şi încă ceva, nu e răzbunare, că eu nu's o asemenea fire răzbunătoare, dar e frumos să'ţi baţi din când în când joc de cei care au făcut mult mai mult rău, şi aici mă refer la cei care au făcut rău în mod direct şi cu bună ştiinţă de ceea ce fac. Adicătelea, intenţionat. Asta ai făcut tu cu mine şi acum fac eu cu tine. Mă distrez. De ce să mai fiu eu aia care iartă şi trece peste, când pot fi aia care se gândeşte că roata o să se întoarcă la un moment dat. Uite că în privinţa ta s'a întors. Şi fereşte'te din calea mea dacă vrei să ai o viaţă frumoasă.
Eram în stare să fac totul pentru tine şi în momentul în care am crezut că îmi eşti aproape, m'ai lovit cum nimeni nu a reuşit vreodată. Nu te credeam în stare de aşa ceva, cel puţin nu pe tine, poate altcineva făcea asta, dar nu tu. Cum ai putut? Cuvântul "ipocrit" este prea puţin pentru tine, meriţi mai multe, dar mă doare pe mine să ţi le spun. Cum e posibil să mă doară pe mine anumite cuvinte care ar trebui să ţi le adresez ţie? Nu mi s'a mai întâmplat aşa ceva niciodată şi nu cred că mi se mai poate întâmpla aşa ceva vreodată. M'ai dezamagit, cum nimeni nu ar fi putut vreodată. Sunt în stare să iert totul, dar ştiu că nu o să aud niciodată cuvintele "îmi cer scuze" de la tine. Mândria o să te bage în pământ şi perversitatea o să te lase singur. Am atâtea să'ţi spun, dar nu vei înţelege şi eu nu'mi mai răcesc gura de pomană, cum făceam altă dată. Mulţumesc pentru un singur lucru şi anume : ai ştiut cum să răsuceşti cuţitul în rană. Pentru asta sunt foarte mândră de tine, dar în acelaşi timp mi'e milă de tine, că o să fii doar tu, de acum încolo. Succes!
Te învârteşti, te răsuceşti, încerci să ajungi undeva. Te rostogoleşti, te enervezi, nu mai vezi nimic în faţa ta. Alergi sau mergi încet, tot nu ajungi undeva. Strigi sau doar şopteşti, tot nu te aude nimeni. Te linişteşti sau te stresezi, nu îi pasă nimănui. Eşti singur şi nimeni nu te bagă în seamă. Eşti tu şi nimeni altcineva. Poţi să alergi Poţi să ţipi Poţi fi un adevărat stres Dar nu mai contează acum Linişteşte'te şi urmează'ţi calea ...
Eşti unic? Ha! Mai sunt o mie ca tine. Sunt ca celelalte? Ai uitat când spuneai că sunt unică! O să vreau să mă întorc la tine? Nici dacă ai fi ultima persoană de pe pământ! O să plâng? Nu meriţi nici măcar să încetez să zâmbesc pentru o secundă! Nu te merit? Posibil, dar tu sigur nu mă meriţi! Sunt o scorpie? Ţi’am spus asta de la bun început! Sunt un copil ce nu ştie ce vrea de la viaţă? Doar pentru că nu spun altora ce am de gând, asta nu înseamnă că nu ştiu spre ce să mă îndrept! Nu sunt în stare să port o discuţie sau să te ascult? Hai nu mă face să râd, că am ascultat destul! Nu am inimă? Ai avut tu grijă să o zideşti bine! Nu am pic de sentimente? Cred că le’a crescut aripi şi ţi’au luat zborul! Dacă regret ceva din ce a fost? Nimic, de ce aş face’o?! În adâncul sufletului încă te mai iubesc? Nu ştiu ce să spun, că mi’e cam frică de întuneric şi de adâncimi şi nu îndrăznesc să cobor până acolo! Sunt mult prea mândră? Hmm, oare din cauza cui am devenit aşa?! Nu vrei să mă mai vezi? Nu vreau eu să mă mai vezi! Nu mai ai ce discuta cu mine? Ce rău îmi pare, sau mai bine nu!!!
"Trebuie să mai continui,nu? A fost o pauză prea lungă."
A trecut o săptămână şi deja era plină de nervi. Cât tupeu! Ea era cea mai drăguţă fiinţă de pe pământ. Cum să o jignească în felul ăsta. Şi nici nu avea tupeul să vină şi să'şi ceară scuze pentru ceea ce spusese. Câteodată îl striga, poate o să apară, dar fără niciun rost. El nu mai vroia să vină, dar ea nu ştia că el era mereu cu ea şi avea grijă de ea. Stătea tăcut într'un colţ al camerei şi câodată vroia să îi răspundă, dar până nu vedea că ea e în stare să îşi deschidă sufletul cuiva şi să încerce să'şi rezolve problemele de singurătate, nu avea de gând să apară. Deodată ea a început să plângă. Vroia să se ducă lângă ea, vroia să o strângă în braţe. Nu credea că se poate îndrăgosti de o fetiţă îngâmfată ca ea, ce crede că nu are nevoie de niciun ajutor şi de nimeni lângă ea care să o asculte. Era oare asta salvarea lui? Se putea întoarce ca un muritor pe pământ? Şi va putea să iubească, iar, fără a fi condamnat? ...