Cât de aiurea să te simţi intr'o asemenea zi superbă? Vă spun eu, foarte aiurea. De ce? Pentru că se poate! De aia. Nu am un motiv anume, dar pot spune că toate discuţiile de azi au fost un motiv în plus să mi se întâmple aşa ceva. N'ar trebui să'mi pese de trecut şi ce'i drept, nu'mi prea pasă, dar ceva tot a rămas în mintea mea şi ştiu prea bine că amintirile nu ai cum să le ştergi. Nu aş vrea să nu fi făcut o anumită chestie, dar poate era mai bine să nu o fi făcut. Poate că mă simţeam altfel acum, sau eu ştiu ? Nu regret nimic, dar îmi pare rău pentru anumite lucruri făcute, cuvinte spuse. Fiecare mă priveşte aşa cum vrea, dar de ce nu este sincer sau sinceră? Poate că ar fi mai bine aşa. Nu s'ar mai crea confuzii şi toată lumea ar ştii ce să facă în continuare şi şi'ar vedea de viaţă. Asta este, fiecare cu ceea ce ştie şi cum ştie.
Şi totuşi pe mine mă frământă anumite lucruri, unele întrebări puse de cineva şi unele cuvinte spuse, dar sunt prea laşă, să spun aşa, să fiu în stare să întreb "de ce?" sau "pentru ce?" . Aşa că aştept şi tot aştept, poate până o să fie prea târziu, dar asta e viaţa nu? Şi eu continui să o trăiesc cu zâmbetul pe buze, pentru că viaţa parcă e mai frumoasă când vezi jumătatea plină a paharului ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu