Sunt momente în care pur şi simplu urăsc singurătate, dar în momentul în care am pe cineva lângă mine, mi-aş dori să fiu singură. Nu ştiu ce vreau şi poate că nici nu mă interesează prea mult acest aspect. Dar în continuare ce fac ? Spre ce mă îndrept ? Nu ştiu ce cale urmez şi nici ce cale voi urma de acum înainte. Trăiesc în prezent şi aştept viitorul cu nerăbdare, pentru că nu ştiu ce mă aşteaptă. Poate fi ceva frumos, surprize plăcute, dar în cazul în care nu mă aşteaptă ceva bun, mai bine să nu ştiu.
De obicei, când ceva rău ni se întâmplă, spunem ceva de genul : "Dacă aş fi ştiut, poate aş fi reuşit să schimb ceva ! " Dar sinceră să fiu, nu cred că am fi schimbat ceva, că am fi încercat să evităm ceea ce urma să se întâmple. Astea sunt doar vorbe aruncate, pentru a nu ne învinovăţi de ceea ce s-a întâmplat.
Am rămas în pană de cuvinte ! O sa revin când o să reuşesc să-mi adun cuvintele de pe jos, sunt căzute pe sub birou. Până atunci, nu uitaţi să trăiţi în prezent, nu în viitor sau, mai rău, în trecut !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu