miercuri, decembrie 05, 2007

Ploaia


pica incet, incet
si nu se ami opreste
pica iar, si iar
si nu incetineste
ne-aduce aminte
de tot ce-am avut
de tot ce nu mai este
de tot ce noi am vrut
ploaia e rece
in suflet te loveste
acolo unde nu vrei
sa ajunga nimeni
ploua si te loveste
pe fata, lacrimile nu se mai vad
e greu sa vezi cum trece
peste al tau suflet gol
dar stim ca dupa ploaie
apare si soarele
si sa ne incalzeasca incearca
da nu mereu si reuseste
ne e dor de un curcubeu
de lumini, de culori, ne e dor
dar ploaia ne loveste
si lacrimile incep, si curg, usor

Niciun comentariu: