De ce ?

La timpul potrivit, în momentul potrivit. Cică, dar aşa să fie ? Şi oare, ce va fi de acum înainte ? Şi oare de ce aberez ? E ora 1:20 AM ! Tulai, ce caut trează la ora asta ? Dar de ce aş dormi ? Şi totuşi eu vreau ceva, sau poate pe cineva ? Câte întrebări şi totuşi de ce râd ? Ascult aceeaşi melodie de câteva ore bune. Cred că am luat-o razna ! Sau sigur am luat-o ? Sigur Oana ştie ! Trebuie să o întreb, dar asta mâine la muncă. Ce tristă e ea, să se ducă de dimineaţă la muncă. Dar cred că eu sunt şi mai tristă, că mă duc de la 12, dar stau până la 19 şi e vineri seara. Oricum nu cred că îmi făceam vreun plan prea important pentru mâine, aşa că mai bine dorm eu mai mult ca ea. Ups, nu mâine, azi deja ! Tulaaaai, cât de repede a trecut timpul. E 1:29, supeeer. Şi încă gândesc la ceea ce o să scriu mai departe. Culmea, nu-mi trece nimic prin cap. Adelinu mă trimite la somn. Câtă tristeţe. Hua Adelinu că fuge la somn. Asta este, mă duc şi eu. Somn uşor şi vise plăcute !