Doar cuvinte

Să-mi spui că mă iubeşti ? Ar fi frumos, dar pentru ce ? Cu ce m-ajută doar să aud şi totuşi niciodată să nu simt ? Să-mi promiţi şi luna şi stelele şi soarele de s-ar putea, ar fi ca-n visele mele dragi, dar mai bine taci şi strânge-mă în braţe, aşa, nu aş avea nevoie de promisiuni. Să-mi spui că o să mergem, să vedem, bani s-avem ? De ce să faci planuri când putem pleca, acum, cu banii pe care-i avem ? Atâtea cuvinte spuse, pe care nici tu nu le mai crezi. Atâtea vorbe uitate şi încet începi să nu mai crezi nimic altceva în afară de minciunile spuse de tine. Şi eu iubesc, dar de ce să spun ? Şi eu promit, dar doar atunci când am puterea de a nu greşi. Şi eu fac planuri, dar mai bine plecam acum. Uită de restul lumii, uită că ai părinţi. O singură dată şi vom simţi iubirea, fericirea adevărată ...