miercuri, octombrie 17, 2007

Amintiri ce dor !!!

Mi-e dor de un inceput, vreau o continuare. Jur ca fiecare zi din viatza mea vreau sa o petrec alaturi de tine. Mi-e greu. Nimic nu-i asa de usor precum pare. Nu-i usor sa iubesti, sa ierti, sa uiti ...
Se spune ca cel ce nu sufera nu iubeste cu adevarat si ca prima dragoste nu se uita niciodata. Atunci eu pot spune ca am iubit, iubesc si o sa iubesc in continuare, pentru ca am suferit, sufar si probabil o sa sufar si de acum incolo. Inima parca vrea sa-mi iasa din piept la cea mai mica atingere a pielii lui, la un simplu pupic pe obraz, la o simpla privire aruncata dinspre acei ochi verzi, frumoshi, catre ai mei, dar in acelashi timp, ochii ustura din cauza lacrimilor ce vor sa curga in voie, obrazul doare, de parca ar fi primit o lovitura ce nu poate fi suportata, o simpla atingere arde ca cel mai fierbinte foc, iar fiecare litera din numele ce-mi placea sa-l aud zi si noapte, ce-l iubeam si inca-l mai iubesc, ma raneste cum n-am crezut vreodata ca voi fi ranita.
Inima nu vrea sa uite, dar restul corpului nu mai suporta sa-l vada, sa-l atinga, sa vorbeasca cu el, dar totushi sa nu-l poata avea.
Ochii incep sa-si piarda stralucirea si caldura, din cauza lacimilor ce au curs fara-ncetare. Acum, pentru el, ochii nu mai pot varsa nici o lacrima. El i-a secat, ca pe o veche fantana, ce a ramas singura in fierbintele pustiu al desertului.
Odata cu venirea iubirii in viata ta, simti cum totul pare sa-si recapete sensul, certurile cu parintii, prietenii, sefii, colegii, nu mai conteaza, pentru ca este el langa tine. Noaptea devine zi, datorita frumoaselor vise in care el apare, ca un printz, ploaia nu mai este un chin, datorita lui, ca este langa tine si te tzine in brate, frigul, nu este simtzit, pentru ca incepi sa simti caldura lui, care parca te face sa uiti de toate problemele.
Dar, cand vine momentul despartirii, parca nu-ti vine sa crezi. Ai impresia ca este doar un vis urat din care trebuie neaparat sa te trezesti, pentru ca ti-e frica sa nu se intample asa. Dar in momentul in care iti dai seama ca totul este real si ca nu mai ai ce face in privintza asta, parca cerul iti cade in cap, parca cineva iti strange inima in mana, pana se opreste din batut, parca cineva te strange de gat in asa fel incat sa-ti taie respiratia, parca ai murit si ai ajuns intr-o lume linistita, in care nu te intereseaza de nimeni si nimic. O lume numai a ta, dar o lume ce-ti face mai mult rau decat bine. Eu am cazut intr-o astfel de lume si nu mi-a placut deloc ce a facut din mine. Asa ca, sa nu cadeti intr-o asemenea dimensiune a imaginatiei voastre, pentru ca nimeni nu merita sa patiti ceva de genul asta. Aceia ce sufera, or sa fie iubiti de zece ori mai mult in viata. Si nu uitati ce e cel ami important in viata: SA AI PRIETENII MEREU APROAPE, ORICE S-AR INTAMPLA.

2 comentarii:

Sensless spunea...

Tot ceea ce pot sa spun este ca... mi-au dat lacrimile, este o poveste trista dar si adevarata ... este un chin(daca as putea spune) peste care trebuie sa trecem.. pana la urma viata nu este roz intodeauna, exista si pase proaste ... si pase bune si pentru asta trebuie sa le depasim orice ar fii ... oricum frumos, m-ai lasat fara cuvinte :)

andrei cavassi spunea...

uuu..ce culori.e ok blogul keep up the good work! insa schimba culorile ca este apropae imposibil sa citesti fara sa iti dea lacrimile;)..