Gata !

Nu mai vreau, nu mai suport, mai bine pleacă, mai bine taci, nu mă atinge, nu mă privi, acum doar lasă'mă în singurătatea mea. Vrei să zâmbesc, să râd, să simt, dar nu mai am nicio putere. Pentru cine, sau poate pentru ce? Este cineva care merită? Încerc să fac tot mai multe deodată şi îmi reuşesc, iar dacă nu, tot o scot la capăt, dar mă seacă, mă lasă fără vlagă, mă'nchide în întuneric, mă aruncă în neant. Mai bine taci şi nu mai încerca nimic, oricum nu reuşeşti să convingi o încăpăţânată. Te agiţi, dar nu reuşeşti să ajungi la capăt. Încerci să mă deschizi, dar nu găseşti cheiţa. A dispărut o dată cu mine, odată cu sentimentele şi sufletul meu. Mai bine pleacă şi lasă'mă să mor încet, să dispar şi o dată cu mine şi amintirea mea. Gata ! A fost de ajuns ! Şi am căzut, aşa cum nu am lăsat pe nimeni să cadă. Cobor uşor spre lumea mea, unde nimeni nu are ce căuta. Să nu'ndrăzneşti să te apropii, suntem doar eu şi visele mele ...