Si daca am si eu o stare mai nasoala, caci si vremea ma ajuta in privinta asta sau lipsa somnului, nu pot fi inteleasa? Doar zambesc toata ziua. Nu pot fi si eu seara, o data pe luna putin mai intoarsa pe dos?
Obisnuiesti persoanele din jurul tau cu zambete, cu fericire si cu chef de viata, indiferent ce probleme ascunzi in spatele zambetului si in momentul in care esti prea coplesit sa mai zambesti, ti se sparg toate in cap. Nu mi se pare normal sa mi se spuna ca sunt obligata sa zambesc, caci asta sunt eu. Nu! Sunt mult mai mult de atat. Am fost odata numai un zambet, numai fericire, dar asta se intampla in trecut, acum ceva ani, cand nu ma prea interesa nimic, decat sa zambesc si sa fac si pe altii sa se bucure de fericirea mea.
M-am maturizat, cateodata cred ca prea mult, alteori nu mi se pare indeajuns. Sunt constienta ca nu tot ce zboara se mananca si ca pentru a-ti atinge obiectivele, trebuie sa te zbati si sa muncesti mult.
Trecutul e frumos si parca mi-ar da o lacrima cand privesc inapoi, dar nu el e prioritatea mea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu